Puncte cheie
A lua o pauza planificată de la tratament se numește uneori întrerupere structurată de tratament. Întreruperile de tratament sunt nerecomantate în ghidurile actuale de tratare HIV.
Au existat multe cercetări asupra întreruperilor de tratament, iar rezultatele au arătat că tind să existe mai multe riscuri decât beneficii. O cercetare mare, care s-a oprit în 2006 (studiul SMART), a demonstrat că persoanele care au făcut întreruperi de tratament (pentru că au considerat că au nivelul de celule CD4 suficient de ridicat) au riscat să se îmbolnăvească nu numai de boli conexe cu HIV, dar și de boli ale inimii, rinichilor și ficatului, precum și de anumite cancere.
De ce să nu faci pauze de tratament: studiul SMART
Studiul SMART (Strategia și Managementul Terapiei Antiretrovirale) a recrutat persoane care luau tratament HIV și care aveau un număr de celule CD4 de peste 350. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: primul grup a continuat să ia tratamentul HIV ca și până atunci, iar al doilea grup a oprit tratamentul, reîncepându-l numai după ce numărul de celule CD4 a scăzut la 250 (punct la care persoanele încep să devină mai vulnerabile la infecții mai grave), ca după ce au ajuns din nou la 350 CD4, să reoprească tratamentul. Printre alte lucruri, cercetătorii au vrut să vadă dacă persoanele care opresc tratamentul rămân sănătoase și câte dintre acestea au scăpat de efectele adverse ale medicamentelor anti-HIV.
Cercetarea a încetat mai devreme, în Ianuarie 2006, din cauză că 4% din persoanele care au întrerupt tratamentul HIV s-au îmbolnăvit, comparativ cu procentul de 2% al persoanelor care au continuat să își ia mereu medicamentele. Cercetătorii au observat că persoanele care au întrerupt tratamentul au fost de două ori mai predispuse la îmbolnăvire sau la deces, comparativ cu persoanele care au luat tratament HIV continuu.
Pe lângă riscul crescut de progres rapid al virusului, persoanele care au întrerupt tratamentul au avut și un risc mai crescut să dezvolte alte afecțiuni, precum boli cardiovasculare, de rinichi și de ficat. Acest lucru a fost suprinzător, din cauză că, de obicei, aceste boli sunt atribuite efectelor secundare ale tratamentului HIV, iar cercetătorii s-au așteptat să observe mai multe boli de acest fel la persoanele care au continuat să își ia tratamentul.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că persoanele care au oprit tratamentul au avut și o scădere a calității vieții per ansamblu.
Motivul pentru care persoanele care au întrerupt tratamentul au avut mai multe boli este că acestea au avut timp mai îndelungat un număr scăzut de celule CD4 și încărcături virale detectabile, crescând riscul de progresie HIV.
De ce să nu faci pauze de tratament: studiul DART
La scurt timp de la oprirea studiului SMART, a fost oprită încă o ramură a unei cercetări care studia întreruperea tratamentului.
Cercetătorii au analizat ciclurile fixe de tratament HIV la persoanele care aveau nivelul celulelor CD4 peste 300. În studiul DART (Dezvoltarea Terapiei Antiretrovirale în Africa), persoanele care aveau un număr de celule CD4 de peste 300 au fost împărțite în două grupuri: un grup a primit tratament HIV continuu, iar celălalt lua tratamentul HIV în cicluri de 12 săptămâni, urmate de o pauze de încă 12 săptămâni. Cu toate astea, atunci când cerceătătorii au observat că persoanele care luau tratamentul cu întreruperi au început să dezvolte boli conexe HIV, ramura aceasta a cercetării a fost oprită mai devreme, iar toți participanții au fost sfătuiți să ia din nou tratamentul continuu.
Perspective actuale asupra întreruperilor de tratament
Întreruperile de tratament HIV au devenit un subiect de interes în rândul cercetătorilor, după ce mai multe persoane care luaseră tratament HIV au reușit să-și mențină viremia scăzută chiar și după întreruperea tratamentului. Cu toate astea, studiile mai ample nu au găsit niciun beneficiu al opririi tratamentului.
Apoi, atenția s-a orientat către valoarea întreruperilor de tratament atunci când numărul CD4 era suficient de mare. Studiul SMART a arătat că există motive de îngrijorare și în această abordare.
Motivul pentru care oamenii iau în considerare întreruperea tratamentului rămâne același: luarea tratamentului HIV cere un angajament pe viață de a lua pastilele disponibile în prezent. Mai mult, este necesar un nivel foarte ridicat de aderență la tratament, în mod ideal, cel puțin 95% din doze trebuiesc luate corect și la timp, pentru ca tratamentul să fie eficient și pentru a evita ca HIV să devină rezistent la medicamente. Pentru majoritatea persoanelor, acest lucru este dificil.
Tratamentul HIV devine din ce în ce mai tolerabil, dar încă poate provoca efecte secundare, unele fiind cronice și putând cauza probleme de sănătate. Întreruperea tratamentului poate fi luată în considerare doar în câteva situații, cum ar fi deteriorarea ficatului (hepatotoxicitate).
Unele cercetări au studiat pauzele scurte de tratament, precum oprirea tratamentului pe timpul weekendului. Pentru ca pauzele scurte de tratament să fie o opțiune sigură, sunt implicați mai mulți factori, inclusiv combinația medicamentoasă și nivelul fiecăruia de celule CD4 de-a lungul timpului. Din cauza lipsei de dovezi concludente, ghidurile actuale nu recomandă întreruperea tratamentului sau tratamentul intermitent.
Dacă te gândești să întrerupi medicația anti-HIV, vorbește cu medicul tău infecționist despre cât de indicat și cât de sigur ar fi pentru tine să faci acest lucru. Oprirea prudentă a tratamentului, sub îndrumarea medicului, poate reduce riscul ca HIV să dezvolte rezistențe la tratament.
Dacă ești în prezent într-o pauză de tratament, asigură-te că mergi în mod regulat la clinica sau spitalul de boli infecțioase pentru a ți se monitoriza cu atenție nivelul celulelor CD4, încărcătura virală și sănătatea în general.
Riscuri posibile ale întreruperilor de tratament