Oficialii din domeniul sănătății publice din Statele Unite și China au oferit noi informații despre epidemiologia și răspunsul la noul coronavirus, la Conference on Retroviruses and Opportunistic Infections (CROI 2020). Ei au spus că, deși până acum nu există date despre cum se manifestă COVIR-19 la persoanele care trăiesc cu HIV, riscul ar putea fi crescut la cei cu număr scăzut de CD4 (celule imunitare) și la cei fără acces constant la tratamentul HIV.
Șesiunile CROI s-au desfășurat online, după ce întâlnirea fizică din Boston a fost anulată din cauza crizei în creștere.
Începând cu 12 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că au existat aproximativ 125.000 de cazuri de COVID-19, cunoscută ca boală respiratorie cauzată de virus, raportată în 117 țări din întreaga lume, care a cauzat aproximativ 4600 de decese.
În timp ce majoritatea persoanelor infectate cu noul coronavirus – numit oficial SARS-CoV2 – vor avea manifestări ușoare, în jur de 20% experimentează simptomatologie mai gravă. Persoanele în vârstă, persoanele cu afecţiuni medicale preexistente (cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă sau diabet) și cele cu sisteme imunitare compromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații severe.
Dr. Zunyou Wu de la Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CCDC) a oferit o imagine de ansamblu a cronologiei focarului din Wuhan, China, unde a apărut prima dată epidemia.
La unsprezece zile după ce trei cazuri neobișnuite de pneumonie din aceeași familie au fost raportate la CCDC la 27 decembrie, a fost identificat SARS-CoV2, iar în câteva zile virusul a fost secvențiat și primele truse de test PCR au fost distribuite. Orașul Wuhan a fost închis la 23 ianuarie, urmat de un „cordon sanitaire” pentru provincia Hubei, care a acoperit 59 de milioane de oameni.
„Era un virus nou și nu am avut imunitate, nici un tratament, nici un vaccin și nici o modalitate magică de a-l controla”, a spus Wu. „Tot ce am folosit au fost măsuri fundamentale de sănătate publică”. El a estimat că aceste eforturi au prevenit infectarea a cel puțin un milion de cazuri în China.
Majoritatea cazurilor din focarul Wuhan au apărut în urma contactului strâns și s-au întâmplat deseori în grupuri familiale, a raportat Wu. El a spus că transmiterea virusului poate avea loc cu 24 până la 48 de ore înainte de debutul simptomelor și se evidențiază devreme în cursul bolii. Pacientul este purtător de obicei între 7-12 zile în cazuri ușoare, dar poate dura până la 2 săptămâni în cazuri severe.
Timpul mediu de la expunere până la debutul simptomelor, a fost de 5 până la 6 zile. La diagnostic, 80% din cazuri au fost ușoare, 15% au fost severe și 5% au fost considerate critice. Printre cei cu boală ușoară, 10 – 15% au progresat spre boală severă, iar dintre aceștia, 15 – 20% au devenit critici.
Febra este cel mai frecvent simptom, care apare la aproximativ 80% dintre pacienți, în timp ce aproximativ 40% dezvoltă tuse. Multe persoane cu afecțiuni ușoare prezintă simptome puține, deși Wu a spus că adevărata infecție asimptomatică „pare a fi rară”. Pe măsură ce afecțiunea progresează, pacienții sunt mai susceptibili să aibă dificultăți de respirație și pot dezvolta pneumonie. Timpul de recuperare a fost în medie de 2 săptămâni pentru cazuri ușoare și până la 6 săptămâni pentru cazurile severe.
Cu toate acestea, așa cum este descris de Ralph Baric de la Universitatea din Carolina de Nord, COVID-19 poate progresa către sindromul de detresă respiratorie acută, care apare atunci când alveole deteriorate (sacii de aer) din plămâni nu mai pot schimba în mod adecvat oxigenul, putând duce la hipoxie (niveluri scăzute de oxigen), insuficiență de organ și deces. În plus, leziunile pulmonare suplimentare sunt cauzate de răspunsul sistemului imunitar la infecție. Fibroza pulmonară sau dezvoltarea țesutului cicatricial pot cauza daune pe termen lung, chiar și după ce o persoană se recuperează.
Răspunzând întrebărilor din partea audienței virtuale, Baric a spus că nu este încă clar dacă persoanele infectate dezvoltă imunitate (și dacă da, cât durează), dacă virusul stabilește rezervoare de lungă durată în corp sau dacă cei care au au avut deja virusul odată, se pot reinfecta (au fost câteva cazuri rapoarte despre acest lucru, dar se pare că sunt rare).
Dr. John Brooks de la CDC a discutat despre răspândirea coronavirusului în afara Chinei. „Diseminarea rapidă, la scară largă în lumea noastră hiperconectată creează provocări în timp real” când vine vorba de predicția cursului epidemiei, a spus el.
Cazuri COVID-19 au atins apogeul la începutul spre mijlocul lunii februarie și apoi au scăzut dramatic, în China. Epidemia a început să ia amploare în alte părți ale lumii. Începând cu 25 februarie, noile cazuri în afara Chinei au depășit cele raportate în China, iar la 4 martie, numărul de decese din alte zone le-a depășit pe cele din China.
Brooks a discutat despre transmiterea SARS-CoV2, menționând că infecția se răspândește în principal prin picături respiratorii în aer – cum ar fi cele eliberate atunci când o persoană tușește sau strănută – care aterizează pe suprafețe. Virusul poate fi transmis atunci când cineva atinge aceste suprafețe și apoi își atinge gura, nasul sau ochii. Virusul este detectabil în scaun, dar răspâdirea fecală este „puțin probabilă în acest moment”, potrivit Brooks. Nu a fost observată transmiterea perinatală și virusul nu a fost detectat în lichidul amniotic sau laptele matern.
Medicul a subliniat că bolile severe sunt cel mai probabil să se dezvolte în rândul persoanelor cu vârste înaintate și a celor cu condiții coexistente, inclusiv hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare sau boli pulmonare cronice. De fapt, în China, mortalitatea s-a apropiat de 16% la persoanele cu vârstă peste 80 de ani. Dar spre deosebire de alte virusuri respiratorii, care sunt mortale atât la copii mici, cât și la vârstnici, COVID-19 este neobișnuit la copii, iar simptomele lor sunt în general ușoare.
Rata totală a mortalitîții pentru COVID-19 va fi probabil între 0,5 și 3,5%, ceea ce o face de cinci până la 35 de ori mai mortală decât gripa sezonieră, care are o mortalitate de aproximativ 0,1%, potrivit lui Brooks. „Câți oameni mor depinde de cât de rapid poate fi detectat și tratat virusul”, a spus el.
Până în prezent, nu există date specifice despre COVID-19 la persoanele imunocompromise, dar, prin analogie cu alte virusuri respiratorii, este posibil să aibă simptomatologie severă.
Printre persoanele care trăiesc cu HIV – multe dintre ele având vârsta de 50 de ani sau peste și au condiții coexistente (alte afecțiuni cronice) – riscul cel mai mare este probabil pentru cei cu un număr scăzut de celule CD4 și pentru cei care nu iau tratament HIV și nu au o încărcătură virală nedetectabilă, a spus Brooks. Cu toate acestea, el a recomandat ca toate persoanele HIV pozitive să ia măsuri de precauție, deoarece acesta este un virus nou și mai sunt multe de învățat despre el.
Recomandările lui Brooks includ asigurarea unei rezerve de medicamente de cel puțin o lună, efectuarea vaccinurilor antigripale și împotriva pneumoniei pneumococice* și stabilirea unui plan pentru îngrijire clinică dacă ești izolat sau pus în carantină. În cele din urmă, el a recomandat: „Menținerea contactului social, dar de la distanță – contactul social ne ajută să rămânem sănătoși mental și să luptăm cu plictiseala” El a cerut comunității HIV să-și folosească experiența pentru combaterea stigmei, care apare acum în jurul coronavirusului.
* Notă informatHIV: În România, vaccinul împotriva pneumoniei pneumococice nu face parte din standardul de îngrijiri al persoanelor HIV pozitive.
Dr. Baric și Dr. Anthony Fauci de la Institutul Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase din SUA (NIAID), unii dintre liderii răspunsului la epidemia din Statele Unite, au revizuit ambele tratamente emergente pentru COVID-19 și un potențial vaccin.
În prezent, nu există medicamente aprobate, terapii imunitare sau vaccinuri împotriva oricărui grup coronavirus 2b, categoria care include SARS-CoV2, potrivit Baric. Cu toate acestea, a spus Fauci, „antivirale, anticorpi monoclonali și alți agenți sunt dezvoltați și testați în timp real, literalmente în timp ce vorbim.” El a menționat că registrul internațional de studii clinice OMS include 260 studii legate de COVID-19.
Combinația antiretrovirală HIV lopinavir / ritonavir (Kaletra) a fost utilizată cu interferon beta pentru a trata alte coronavirusuri și s-a arătat funcțional împotriva SARS-CoV2. În prezent are loc un studiu clinic în China.
Nucleosidul analog Remdesivir al Gilead Sciences (cunoscut și sub denumirea de GS-5743), dezvoltat inițial pentru a trata virusul Ebola, este cel mai promițător. Studii timpurii au arătat că îmbunătățește funcția respiratorie la animalele în vârstă, cu coronavirus.
Remdesivir se administrează unor persoane cu COVID-19 cu simptomatologie severă ca tratament compasional și este studiat la pacienții cu boală ușoară, moderată și severă în studiile clinice din China și Statele Unite – unele incluzând persoane bolnave evacuate de pe vasul de croazieră Diamond Princess.
Alte terapii studiate includ cloroquina (utilizată pentru prevenirea și tratarea malariei) și analogul nucleozidic experimental EIDD 1931.
Centrul de Cercetare al Vaccinurilor NIAID colaborează cu Moderna și Coaliția pentru Pregătire Epidemică pentru a dezvolta un vaccin COVID-19. Cercetătorii au creat un vaccin candidat mARN, care vizează SARS-CoV2. Produsul a fost expediat către site-urile de studii clinice în februarie, iar testarea va începe în aproximativ două luni, a spus Fauci. El a menționat că aceasta este cea mai rapidă evoluție de la selecția secvenței la un studiu clinic.
Alte câteva vaccine candidate sunt în stadii incipiente de dezvoltare. Fauci a prezis că cel mai curând vom avea un vaccin disponibil pentru utilizare pe scară largă în 12-18 luni.
Referințe
Urmărește webcast-ul sesiunii de la CROI 2020.
Vezi detaliile sesiunii pe site-ul conferinței.
Sursă: