Sari la conținut

InformatHIV / Sănătatea sexuală

Sifilisul


Puncte cheie

  • Sifilisul este o infecție cu transmitere sexuală frecventă care este, de obicei, ușor de tratat.

  • Progresia poate fi mai repidă și mai severă la persoanele HIV pozitive.

  • Poate fi contactat printr-o arie largă de practici sexuale, dar folosirea prezervativului cresc protecția.

Sifilis este o infecție bacteriană, de obicei luată prin contact sexual (o Infecție cu Transmitere Sexuală, sau ITS). În ultimii ani frecvența infecțiilor din România a crescut. Mai exact, avem epidemie de Sifilis la bărbați gay, busexuali și alți bărbați care fac sex cu bărbați precum și la persoanele non-binare și la femeile trans, care trăiesc cu HIV, dar și la aceleași grupuri, dar HIV negative.

Sifilis poate fi tratat dacă ești diagnosticat din timp. Netratat, poate cauza complicații cronice precum vătămarea inimii și creierului, putând fi chiar fatal.

Dacă ai și Sifilis și HIV, Sifilisul poate progresa mai repede decât la persoanele HIV negative. De asemenea, Sifilis se tratează mai greu la persoanele care trăiesc cu HIV, mai ales dacă acestea au un număr mic de celule CD4, deci este în mod special important să tratezi din timp.

Transmiterea

Sifilis este o infecție cauzată de bacteria Treponema pallidum. Boala are 3 etape de dezvoltare: sifilis primar; sifilis secundar; sifilis terțiar. Clasificarea stadiilor se face în funcție de simptome și de momentul infectării, dacă acesta se cunoaște.

În perioada sifilisului primar și secundar bacteria este ușor de transmis altor persoane prin contact sexual (prin sex vaginal, anal sau oral sau prin folosirea la comun a jucăriilor sexuale). Poate fi contractat prin contact cu șancrul sifilitic din timpul sexului vaginal, anal sau oral neprotejat. Acesta poate fi transmis și prin contact fizic apropiat cu leziunile sau inflamațiile sifilitice, care se pot situa oriunde pe suprafața corpului.

Bacteria se mai poate transmite și prin folosirea la comun a echipamentelor injectabile cu o persoană care are infecția. Femeile însărcinate pot transmite Sifilis fătului în uter, pe perioada sarcinii, ceea ce poate determina probleme grave de sănătate copilului. În România, femeile însărcinate li se recomandă să se testate pentru Sifilis. Poți contracta infecția bacteriană și prin transfuzie de sânge infectat, deși sunt cazuri extrem de rare, datorită faptului că sângele este testat înainte de a fi folosit pentru transfuzie.

La o persoană care trăiește cu HIV și care nu ia tratamentul anti HIV, Sifilisul netratat o poate face mai infecțioasă, contagioasă. Acest lucru se întâmplă din cauză că ITS-urile pot crește încărcătura virală HIV din fluidele genitale. Însă dacă o persoană HIV pozitivă ia un tratament eficient anti HIV și are o încărcătură virală nedetectabilă, aceasta nu mai poate transmite HIV. Sifilisul nu va influența cu nimic infecțiozitatea, în acest caz.

Persoanele HIV negative care au Sifilis sunt mai vulnerabile la infecția cu HIV, în cazul expunerii.

Sifilisul nu se transmite prin contactul cu obiecte de uz casnic sau prin folosirea în comun a hainelor, prosoapelor sau toaletelor.

Prevenirea

Folosirea prezervativului pentru sex vaginal, oral sau anal oferă un grad de protecție pentru infecția cu sifilis. Protecția însă nu este completă din cauză că iritațiile nu sunt întotdeauna localizate în locurile protejate de prezervativ. Persoanele care sunt active sexual sunt sfătuite să își facă teste de sănătate sexuală în mod regulat. Testele de rutină asupra sănătății sexuale trebuie să presupună și un test la sânge pentru sifilis. De asemenea este bine să menționezi la consultul medical dacă ai vreo iritație sau inflamație neobișnuită.

Nu folosi la comun echipamente injectabile; evită folosirea la comun a jucăriilor sexuale: acoperă-le cu un prezervativ  sau curăță-le foarte bine înainte de fiecare utilizare.

Îți poți face teste gratuite pentru sifilis în locuri facilitate de ONG-uri, precum Checkpoint ARAS în București, Timișoara, Iași sau Cluj.

Simptome

Multe persoane nu au niciun simptom în stadiul timpuriu (primar). Cu toate astea, ești încă infecțios chiar și fără simptome.

În stadiul incipient al bolii, s-ar putea să nu sesizezi niciun simptom. Infecția poate progresa mai rapid și mai sever la persoanele HIV pozitive, putând avea simptome mai serioase în stadiul primar.

La scurt timp de la infectarea cu sifilis (sifilis primar), o mică inflamație, sau ulcerație (numită șancru) poate apărea la locul  infectării (de obicei în anus, gură, penis sau vagin). Inflamația nu doare și de obicei se vindecă destul de repede. Unele persoane au ganglionii inghinali inflamați în acel moment.

Dacă nu ești tratat de Sifilis în stadiul primar, după câteva săptămâni vei începe să simți simptomele sifilisului secundar. Acestea pot include iritații care nu provoacă mâncărimi (pot apărea oriunde, dar cel mai frecvent apar pe palme și pe tălpi), mici excrescențe la nivel genital sau anal și simptome asemnănătoare gripei, precum ganglioni umflați, febră, dureri musculare și dureri de cap. Pot apărea și simptome precum tinitus (țiuit în urechi), petice de pierdere a părului și scăderea apetitului. Iritațiile și excrescențele pot fi foarte infecțioase (contagioase). Simptomele pot dura câteva săptămâni sau pot apărea intermintent.

După stadiul secundar, sifilisul netratat se mută în faza latentă. Ești încă infectat (și infecțios pentru aproximativ un an), dar nu mai ai simptome. Poți rămâne în acest stadiu pentru mulți ani - până la 10.

Dacă infecția cu sifilis nu e tratată, după ani de zile, dezvolți sifilis terțiar. Aproximativ o treime din persoanele cu Sifilis terțiar dezvoltă simptome serioase în acest stadiu. Simptomele vor varia în funcție de localizarea infecției. Poate cauza vătămări la nivelul inimii, oaselor, ochilor, creierului, nervilor, pielii, vaselor de sânge și poate cauza și probleme precum boli de inimă, atac vascular cerebral, demență, paralizie, orbire sau surzenie. Persoanele cu un număr de celule CD4 scăzut pot avea un risc crescut de deterioarare la nivel cerebral - neurosifilis. În acest stadiu, dacă infecția este netratată, poate cauza moartea.

Diagnostic

Testarea Sifilis prespune prelevarea de sânge pentru a verifica dacă există anticorpi produși de corpul tău pentru a se apăra de sifilis. Dacă ai vreo leziune, din aceasta ar trebui luat un exsudat și va trebui testat. Poate lua până la 3 luni pentru ca organismul să dezvolte anticorpi, deci un test făcut la scurt timp de la expunerea cu sifilis ar putea să nu detecteze infecția. Ar trebui să îți mai faci un test după încă 3 luni, pentru a te asigura. Studiile arată că testele pentru sifilis nu sunt așa de încredere pentru persoanele HIV pozitive.

Tratament

Penicilina este un antibiotic folosit pentru a trata Sifilisul. Este o injecție care se administrează în fese. Tipul și numărul de doze de penicilină vor depinde de stadiul Sifilisului.

Infecția primară și secundară este tratată de obicei cu o singură injecție de penicilină. Dacă trăiești cu HIV și îți iei tratamentul ARV și ai o viremie nedetectabilă, acest lucru poate crește șansele de reușită ale tratamentului pentru Sifilis. Poți fi tratată și în timpul sarcinii.

Persoanele alergice la penicilină vor primi o altă schemă de tratament, cu antibiotice sub formă de tablete. Este important să iei toate pastilele așa cum ți-au fost prescrise. E posibil să trebuiască să te reprogramezi la o nouă consultație, mai des dacă nu te tratezi cu penicilină.

Dacă ai Sifilis latent sau terțiar, ți se va da o schemă de tratament cu 3 injecții săptămânale de penicilină. Deși Sifilisul terțiar se poate trata, dacă ai deja afecțiuni sau complicații apărute în urma infecției, tratamentul nu le va vindeca.

Pentru a evita transmiterea Sifilis altor persoane, sau reinfectarea ta cu Sifilis, este important să eviți orice contact sexual și orice contact de piele, până când medicul îți se va spune că tratamentul a avut succes. Va fi necesar să mai faci un test de sânge la o săptămână de la terminarea tratamentului, pentru a verifica dacă a funcționat și dacă ești vindecat. Toți partenerii tăi sexuali vor trebui testați și, dacă este necesar, tratați.

Acest articol a fost revizuit în august 2024.


Poate te interesează și:

  • Menstruația și HIV

  • Herpesul

  • Gonoreea (Blenoragia)

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.