Transmiterea HIV – informații aprofundate

Puncte cheie

• Cele două căi principale prin care HIV se poate lua sunt sexul neprotejat vaginal și anal.
• Prezervativele, PrEP și tratamentul HIV sunt modalități eficiente de prevenire a transmiterii HIV.
• HIV poate fi câteodată transmis prin sex oral.

Pentru ca HIV să fie transmis de la o persoană la alta, trebuiesc îndeplinite patru condiții. Dacă una din aceste condiții nu este indeplinită, HIV nu se poate transmite.

Prezența: Una din persoanele implicate trebuie să fie HIV pozitivă, iar virusul trebuie să fie prezent în fluidele corpului acestei persoane. HIV poate fi infecțios în cinci fluide corporale: sânge, spermă, secreții vaginale, secreții rectale și lapte matern. (HIV nu este infecțios in salivă, urină, fecale sau lacrimi.)

Cantitatea: HIV trebuie să fie prezent într-o cantitate suficientă pentru a cauza infecția. Medicația folosită pentru tratarea HIV poate reduce nivelul de virus până la cantități foarte mici, nedetectabile și deci, netransmisibile.

Calea: Fluidul corporal care conține HIV trebuie să intre în corpul celeilalte persoane printr-o cale eficientă. Pielea neafectată formează o barieră eficientă, dar o rană deschisă poate fi un punct de intrare. Membranele mucoase sunt puncte importante de intrare – acestea sunt țesuturile moi care căptușesc cavitățile corpului, ce nu sunt protejate de piele uscată, precum rectul, vaginul, uretra și interiorul prepuțului.

Susceptabilitatea: Și in final, celulele vulnerabile din sistemului imunitar trebuie să fie prezente la locul intrării. Membranele mucoase conțin în mod normal multe astfel de celule.

Când toate aceste condiții au fost îndeplinite, HIV poate fi transmis. Aceasta este mai degraba o posibilitate decât o certitudine – HIV nu este transmis în toate situațiile cu risc de infectare.

Activitățile cu risc crescut

Următoarele moduri de transmitere HIV au fost bine stabilite. Dovezile biologice și epidemiologice spun că acestea sunt căile principale prin care HIV se poate transmite.

Cele două activități sexuale principale sunt:

• Sex vaginal neprotejat cu o persoană HIV pozitivă. HIV poate fi transmis atât către femeie, cât și către bărbat, deși riscul este mai mare pentru femeie.
• Sex anal neprotejat cu o persoană HIV pozitivă. HIV poate fi transmis atât partenerului activ cât și celui pasiv, dar riscul este mai mare pentru partenerul receptiv (pasiv).

În toată lumea, un numar semnificativ de transmiteri HIV au loc și prin:

• Folosirea la comun a echipamentului nesterilizat pentru injectări, care a fost folosit in prealabil de o persoană HIV pozitivă.
• În timpul sarcinii, nașterii sau alăptării, de la o mamă HIV pozitivă care nu ia tratament HIV către copilul acesteia.
• Primirea de sânge donat, transplantarea de organe sau prin înțepare cu ace nesterilizate, în țările cu proceduri de screening și de control neadecvat al infecțiilor. (de exemplu, la sfârșitul anilor 80′ începutul anilor 90′ în România)

Scăderea riscului de transmitere prin sex

Există mai multe metode de protecție care pot reduce dramatic riscul de transmitere HIV în timpul sexului.

• Când persoanele care trăiesc cu HIV iau un tratament eficient, cantitatea de virus din fluidele corpului scade drastic, până la punctul în care este extrem de improbabil să transmită HIV unei alte persoane.
• Un nivel extrem de scăzut de HIV în fluidele corpului se numește încărcătură virală nedetectabilă.
• Dacă persoana HIV negativă ia medicație antiretrovirală, ca profilaxie pre-expunere (PrEP), aceasta reduce semnificativ riscul contractarii HIV.
• Dacă prezervativele pentru penis sau pentru vagin sunt folosite, acestea reduc semnificativ riscul dobândirii HIV.
• Dacă un bărbat este circumcis, aceasta reduce parțial riscul de contractare HIV în timpul sexului cu o femeie HIV-pozitivă.

Factori care cresc riscul de transmitere sexuală

Nu toate actele sexuale neprotejate, cu o persoană HIV pozitivă, au ca rezultat transmiterea HIV. (De fapt, riscul mediu este de 1 la 1000, cu excepția sexului anal receptiv (ca pasiv, unde riscul este în jurul raportului de 14 la 1000.) Dar și alți factori pot să favorizeze transmiterea HIV.

Dacă persoana HIV negativă are o infecție sexuală netratată, precum chlamydia sau gonoree, riscul de transmitere HIV este mai mare.

La fel cum tratamentul HIV, împreună cu o încărcătură virală scăzută, fac transmiterea HIV mai puțin probabilă, la fel și o încărcătură virală crescută o face mai probabilă. Încărcătura virală se referă la cantitatea de virus din fluidele corpului unei persoane. Aceasta este extrem de ridicată în primele câteva săptămâni de la infectarea cu HIV. De asemenea, mai poate fi crescută dacă persoana nu ia tratament HIV și se află într-un stadiu avansat de boală. Cei care au HIV și nu știu, nu vor lua tratament pentru HIV, deci există o posibilitate mare ca aceștia să aibă o încărcătură virală ridicată.

Transmiterea HIV prin alte activități sexuale

Câteodată HIV se transmite și prin sex oral (felație). Ocazional se poate da de la un bărbat HIV-pozitiv către persoana care îi face sex oral. Alte forme de sex oral sunt considerate ori cu risc foarte scăzut, ori fără risc.

Sexul oral este mult mai puțin riscant decât sexul vaingal sau anal, dar nu este lipsit de orice risc. Riscul depinde de încărcătura virală a persoanei care are HIV, sănătatea dentară a persoanei care face sex oral și de infecțiile cu transmitere sexuală netratate.

HIV poate fi transmis prin folosirea la comun a jucăriilor sexuale precum vibratoarelor sau a butt plug-urilor. Acestea ar trebui acoperite cu prezervative sau dezinfectate între utilizări de către persoane diferite.

Căi imposibile de transmitere HIV

Transmiterea HIV prin următoarele activități sunt biologic implauzibile și nu au generat niciun caz documentat.

Nu există niciun risc ca HIV să poată fi transmis prin: tuse, strănut, scuipat, sărut, îmbrățișare sau strângere de mână, folosirea la comun a tacâmurilor, farfuriilor sau paharelor, respirarea aceluiași aer, folosirea aceleiași toalete, mușcături de țânțari sau de animale.